marți, 2 mai 2017

Poate ca nu sunt ,ce ai fii vrut.

Mereu am facut greseli,faptul ca acum scriu fara sa te am,este una din ele.Si faptul ca te adoram fusese un fel de gresala ...pentru ca nu mi-se mai opresc cuvintele,de dor,de hai mai stai,de...doar"inca 3 min "..

         As vrea sa ard aceste cuvinte ,sa se duca tot.  ,oricum nu au fost bagate in seama.Iar acum cand ai vrea sa ma schimbi,acum stiind ce ai facut...e deja trecut ,iar starea mea de bine e dusa si ea de mult.
         Asa ca poate o sa am destula putere cat sa imi termin scrisul si apoi sa cedez.Nu,nu sunt o persoana trista dar simt cum din mine iese viata scriindu-ti,vorbindu-ti...stiind ca vorbesc cu o oglinda.Trist nu?Dar nu ies doar cuvinte,tot ce fac,fac ceea ce simt;tot ce spun,spun  ceea ce simt.Te scot si pe tine de acolo..adica o sa-mi smulg sufletul.Cum as mai putea trai?Adica cum as face-o?Tine-ma pentru una din saruturule tale,si pastreaza-ma macar pentru ce am fost.O dau in bara des si ma dobor fara sa intentionez sa ma ridic.M-ai luat si ai deschis toate sertarele din mine,mii de sertaruri pe care nici eu nu le stiam pline de lacate.Imi pare rau...pentru ceea ce nu sunt,o cauza a nefericiri tale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu